GHID EDUCAȚIONAL · 5 NOIEMBRIE 2026

Indicele gleznă-braț: cum se măsoară și ce poate arăta despre artere

Foto: Confidence24 · Sursa fotografiei · CC BY-SA 4.0 · redimensionată. Imagine ilustrativă, fără rol diagnostic. Manșetă și manometru pentru măsurarea tensiunii arteriale; fotografie ilustrativă a echipamentului. Nu reprezintă o demonstrație a măsurării indicelui gleznă-braț, care necesită protocol vascular și, de regulă, sondă Doppler.

Raportul presiunilor de la gleznă și braț ajută evaluarea circulației arteriale. Un rezultat cere interpretare împreună cu simptomele și examenul clinic.

O întrebare despre aportul de sânge către picior

Indicele gleznă-braț compară presiunea sistolică măsurată la arterele gleznei cu cea de la braț. Este o investigație fiziologică: descrie consecința circulatorie a unei posibile îngustări, fără să deseneze singură întreaga arteră. Medicul îl poate recomanda pentru durere de gambă la mers, pulsuri slabe, răni care se vindecă greu sau înaintea anumitor forme de compresie. Nu este același lucru cu măsurarea unei vene și nu diagnostichează tromboza venoasă. Înțelegerea întrebării inițiale previne confuzia frecventă în care orice examen numit Doppler este considerat o verificare identică a tuturor vaselor.

Pentru legătura dintre ateroscleroză și circulația inimii, citește Arterele coronare: de ce mușchiul inimii are nevoie de propria circulație.

Cum decurge măsurarea în cabinet

Persoana stă culcată și se odihnește înainte de măsurători. Se folosesc manșete potrivite și, de regulă, o sondă Doppler pentru identificarea semnalului arterial. Presiunile se înregistrează la ambele brațe și la arterele relevante de la fiecare gleznă. Pentru fiecare picior se calculează un raport, folosind presiunea brahială de referință conform protocolului. Rezultatul trebuie să precizeze partea măsurată și condițiile examinării. Nu încerca să reproduci calculul cu un tensiometru obișnuit pus arbitrar pe gambă: poziția manșetei, semnalul urmărit și alegerea presiunilor influențează validitatea investigației.

Diferența față de măsurarea obișnuită este mai clară după Tensiunea arterială acasă: pașii unei măsurări corecte.

Ce înseamnă un raport mic, normal sau foarte mare

Un indice redus poate susține existența bolii arteriale periferice atunci când se potrivește contextului clinic. În ghidul cardiovascular din 2024, valorile de cel mult 0,90 sunt considerate anormale; 0,91–0,99 sunt la limită, 1,00–1,40 în intervalul normal, iar peste 1,40 sugerează artere necompresibile. Aceste categorii descriu testul, nu stabilesc singure toate deciziile pentru o persoană. Severitatea simptomelor, leziunile pielii și alte măsurători contează. Un număr nu spune automat dacă este necesară o procedură și nu înlocuiește evaluarea urgentă a unui picior devenit brusc rece și dureros.

De ce diabetul și boala renală pot complica rezultatul

Unele artere au pereți rigizi, care nu se comprimă adecvat sub manșetă. În această situație presiunea înregistrată poate fi artificial mare, fără să însemne o circulație excelentă. Problema apare mai frecvent în diabet și în boala renală cronică. NICE recomandă să nu fie exclusă boala arterială la o persoană cu diabet numai pe baza unui indice normal sau crescut. Dacă suspiciunea persistă, specialistul poate alege presiuni la deget, indice deget-braț și analiza formelor de undă. Alegerea ține de tabloul complet, nu de dorința de a obține încă un rezultat în interval.

Rolul funcției renale în evaluarea generală este explicat în Rinichii: filtrele vii ale organismului.

Când sunt utile măsurătorile după efort

Uneori durerea apare previzibil la mers, dar indicele de repaus nu arată o anomalie clară. Un protocol de efort poate evidenția o scădere relevantă a presiunilor după mers. Testul se face în condiții controlate, cu măsurători înainte și după activitate, când echipa îl consideră potrivit. Nu este echivalent cu alergarea acasă înainte de o măsurare improvizată. Dacă există răni, durere în repaus sau o schimbare bruscă a circulației, strategia investigațiilor poate fi alta. Relația dintre simptom și efort trebuie descrisă precis: locul durerii, distanța, timpul până la ameliorare și repetabilitatea.

De la un test funcțional la imagini ale vaselor

Indicele gleznă-braț și ecografia duplex răspund la întrebări apropiate, dar diferite. Primul ajută estimarea efectului asupra presiunii; ecografia poate localiza și caracteriza segmentele arteriale și curgerea sângelui. Dacă se discută o intervenție, pot fi necesare imagini suplimentare, alese după situație. Nu fiecare rezultat redus impune imediat tomografie cu contrast. Pentru cine are afectare renală, selecția investigației ține cont și de funcția rinichilor, fără ca aceasta să fie un motiv de amânare nejustificată a unei urgențe. Raportul se interpretează în consultație, împreună cu examenul picioarelor.

Ce informații să aduci și ce să întrebi

Spune când apar simptomele și dacă ai durere nocturnă, răni, amorțeală ori modificări de culoare. Adu lista medicamentelor și rezultatele vasculare anterioare. Întreabă dacă arterele au fost compresibile, dacă semnalele Doppler au fost concordante și ce întrebare rămâne deschisă după test. Înainte de compresie medicală, clarifică explicit dacă aportul arterial a fost considerat suficient pentru dispozitivul recomandat. Un rezultat vechi nu garantează că situația este identică acum, mai ales dacă au apărut simptome noi. Nu opri tratamentul înaintea testului decât dacă primești instrucțiuni concrete de la echipă.

Semnele care schimbă prioritatea de la programare la urgență

Durerea bruscă severă într-un membru, răcirea, paloarea, pierderea sensibilității sau slăbiciunea necesită evaluare imediată. Nu aștepta un indice programat peste câteva săptămâni. O rană nouă, durerea de repaus sau înnegrirea unei zone cer, de asemenea, contact medical prompt. Pentru boala stabilă, valoarea testului este integrarea într-un plan: controlul riscului cardiovascular, îngrijirea picioarelor, mișcare indicată și reevaluare. Suplimentele nu modifică interpretarea presiunilor și nu țin locul acestui plan. Păstrează raportul complet, astfel încât o evaluare ulterioară să poată compara condiții și rezultate reale.

Bibliografie și surse

• NHLBI — Peripheral Artery Disease: Diagnosis
• NICE CG147 — Diagnosticul bolii arteriale periferice
• ACC/AHA și colaboratorii — Ghidul bolii arteriale periferice, 2024

Surse consultate la 5 noiembrie 2026.

Despre acest ghid

Semnat editorial de Gabriel Nicolaev – CyGuru. Sinteză educațională originală pe baza surselor enumerate; semnătura nu reprezintă revizuire medicală.

Notă medicală: diagnosticul, investigațiile și tratamentul se aleg individual cu un profesionist medical.